Testele Veneris depisteaza rapid cele mai frecvente infectii genitale

DESPRE Infectii urinare

Infectia tractului urinar (ITU) este o infectie bacteriana care afecteaza vezica urinara, rinichii, ureterul sau uretra care alcatuiesc tractul urinar. In cele mai multe cazuri ITU sunt cauzate de bacteriile din intestinul gros ce patrund in uretra si ajung in tractul urinar, respectiv la vezica si rinichi. Infectiile tractului urinar sunt printre cele mai comune infectii bacteriene ale organismului. Oricine, la orice varsta poate avea o ITU, dar cele mai afectate sunt femeile datorita uretrei scurte care favorizeaza patrunderea bacteriilor, mai ales in timpul actului sexual. Daca este afectata uretra, cele mai frecvente simptome sunt: durerea sau arsuri in timpul urinarii, nevoia de a urina frecvent, urina tulbure si cu miros neplacut. In cazul in care este afectata partea superioara a tractului urinar (rinichii), pot aparea, pe langa cele mentionate, simptome de durere in partea de jos a spatelui, frisoane si febra, greata si varsaturi.

Datorita uretrei scurte, femeile sunt cele ma afectate de infectiile urinare, aproximativ 50% sunt purtatoare cel putin o data-n viata. Pe de cealalta parte, barbatii tineri pot dezvolta o infectie urinara foarte rar, insa la cei trecuti de 45-50 de ani, datorita afectiunilor specifice prostatei, este intalnita mai des.

Sunt trei tipuri de infectii urinare

Uretrita

Inflamatie ce se manifesta la nivelul uretrei, se transmite sexual fiind astfel o infectie cu transmitere sexuala.

Durerile si disconfortul in timpul urinarii si/sau secretia uretrala la barbati sunt semnele unei infectii urinare.

Cistita

Fiind cea mai frecventa forma de infectie urinara, cistita este o inflamatie a vezicii urinare.

Simptomatica specifica unei inflamatii a vezicii urinare, este reprezentata de urinari frecvente si dureroase, senzatie de presiune la nivelul abdomenului si mirosul neplacut al urinii.

Pielonefrita

Este o infectie facuta adesea de gravide, fiind afectate bazinetul si rinichii in urma unor infectii bacteriene.

Varsaturile, febra si frisoanele si durerile lombare sunt simptome specifice pielonefritei.

Simptomele infectiei urinare:

  • Nevoia de a urina des;
  • Dureri si discomfort in timpul urinrii;
  • Dureri in zona inferioara a bazinetului;
  • Dureri lombare;
  • Miros neplacut a urinei;

DEPISTAREA INFECTIEI URINARE

Cu ajutorul testului de Infectie urinara Veneris (comanda online) poate fi depistata infectia tractului urinar inferior si superior prin masurarea celor patru parametri semnificativi in urina: leucocite, nitriti, proteine si sange (eritrocite si hemoglobina). Daca rezultatul testului este pozitiv pentru oricare dintre parametrii de mai sus, sunt necesare confirmarea cu cel de-al doilea test din cutie si consultarea medicului pentru tratament.

LEUCOCITELE: Diagnosticul unei infectii urinare cauzate de bacterii se bazeaza pe depistarea leucocitelor si nitritilor in urina. Rezultate fals pozitive pot aparea ocazional la femei in cazul contaminarii probei de urina cu secretii vaginale. Glicemia ridicata (160mmol/L), greutatea specifica mare a urinei, prezenta substantelor cefalexina, lodine, cefalotin sau mari concentratii de acid oxalic pot determina rezultate scazute ale testului. Tetraciclina poate duce la o diminuare a reactivitatii si un nivel ridicat de medicament poate provoca o reactie fals negativa. Nitrofurantoin ofera o culoarea maro a urinei care poate masca reactia de culoare a zonei cu reactiv. Orice substanta care provoaca o culoare anormala a urinei poate ascunde reactia de culoare.

NITRITII: Acest test depinde de conversia azotatului (derivat din dieta) in nitriti prin actiunea bacteriilor Gram negative din urina. Testul este specific pentru nitriti si nu va reactiona cu orice alta substanta excretata in urina in mod normal. Un rezultat negativ nu demonstreaza in sine ca nu exista o bacteriuria semnificativa. Pot aparea rezultate fals negative cand infectii ale tractului urinar sunt cauzate de organisme care nu au capacitatea de a converti nitratul in nitrit, cand urina nu a fost retinuta in vezica suficient de mult (patru ore sau mai mult) pentru a se produce conversia nitratului, sau cand nitratul alimentar este absent, chiar daca organismele care contin reductaza sunt prezente si incubarea vezicii urinare este ampla. Sensibilitatea testului de nitrit este redusa pentru urina cu greutate specifica mare. Concentratia de acid ascorbic de 1,42 mmoli/L sau mai mare poate determina rezultate fals negative cu specimenele care contin mici cantitati de ion nitrit (13 pmol/L sau mai putin).

PROTEINELE: Prezenta unei cantitati crescute de proteine in urina poate fi un indicator important al afectiunilor renale. Zona cu reactiv este mai sensibila la albumina decat la globuline, hemoglobina, proteinele Bence-Jones si mucoprotein. Un rezultat “negativ” nu exclude prezenta celorlalte proteine mentionate. In mod normal, nici o proteina nu este detectabila in urina prin metode conventionale, desi o anumita cantitate este excretata de un rinichi normal. La greutate specifica mare a urinei, culoarea campului de testare poate fi apropiata de culoarea marcata cu ±, chiar daca sunt prezente concentratii normale de proteine. In acest caz este nevoie de evaluare clinica a rezultatelor “±”. Rezultate fals pozitive pot aparea la urina extrem de diluata sau alcalina. Contaminarea probei de urina cu compusi cuaternari de amoniu (de exemplu, de la unele antiseptice si detergenti) sau cu detergent de piele continand clorhexidina, pot produce, de asemenea, rezultate fals pozitive.

SANGELE: Prezenta sangelui in urina este cel mai bun indicator al afectiunilor rinichilor si tractului urinar. Acest test este foarte sensibil la hemoglobina si, prin urmare, completeaza examinarea microscopica. Sensibilitatea acestui test poate fi redusa la urina cu greutate specifica mare. Testul este la fel de sensibil la mioglobina ca si la hemoglobina (concentratia de hemoglobina de 150-620 pg/L este aproximativ echivalenta cu 5-15 celule rosii intacte din sange pe microlitru). Captopril si Lodine pot, de asemenea, cauza reactivitate scazuta. Anumiti contaminanti oxidanti, cum ar fi hipocloritul, pot produce rezultate fals pozitive. Peroxidaza microbiana asociata infectiei tractului urinar poate provoca o reactie fals pozitiva. Nivelurile de acid ascorbic care se gasesc in mod normal in urina nu interfereaza cu acest test. Sangele apare in urina femeilor in perioada menstruatiei de aceea nu se recomanda efectuarea testului in aceasta perioada.

Tratament

Tratamentul specific infectiilor urinare este cu antibiotic. Chiar daca simptomenele vor trece in scurt timp, tratametul trebuie tinut pe intreaga perioada recomandata de medic sau farmacist, deoarece nu vor fi eliminate toate bacteriile si boala poate recidiva.

In cazul femeilor insarcinate trebuie monitorizata urina in vederea depistarii din timp a infectiilor urinare, inainte ca aceasta sa ajung la rinichi unde exista riscul de avort.

comanda-onlinefarmacii-btn


Cosul este gol